„...Am fost născut să iubesc cuvântul...”

Este o onoare comemorarea unei persoane sensibile ca Páskándi Géza, născut la Viile Satu Mare în 1933 și laureat al multor premii.

Viața e plină de pasiune, credință, amărăciune, atașament, dragoste, luptă, umilire, supraviețuire, din nou luptă, neglijare, onestitate, căutare de drum, boală și moarte.

Dar poeziile născute din cuvinte frumoase și declarații melancolice sunt mișcătoare, vindecătoare și îmbrățișătoare.

„Nu mai sunt dator nimănui.

Falsul pat al lui Procust îl arunc pe foc.

De acum încolo, pe lângă Dumnezeu, aduc omagiu doar anului 1956 care a readus demnitatea neamului meu."

Să fim azi cu el, să-L simțim, căci ne vorbește nouă, ni se destăinuie nouă, cu niște cuvinte minunate.