Familia zânelor

„Este o poveste fără reguli. Nu e nici rotunda, nici pătrată, nici ovală. Mai degrabă plată, deoarece Prücsök nu a desenat-o într-un caiet. Personajul principal este un copil obișnuit, căruia nu-i place să se spele pe dinți, nu-i place să ducă gunoiul la tomberon, nu-i place să meargă la biserică și nici să poarte căciulă, fular și mănuși, căci afară nu este frig. E doar zăpadă și -220 de grade Celsius, ceea ce este normal, având în vedere că este iarnă. Lui Prücsök nici vara nu-i plac regulile. De nicio culoare nu-i plac regulile pentru vrea să fie liber, să facă ceea îl taie capul, fie iarnă, vară, zi sau noapte. „Scumpul meu, în această lume nu poți trăi fără reguli…” Ei, dacă în această lume nu se poate, atunci, el, cu propriile sale mâine, și-a desenat lumea lui de basm în care toată lumea face ce vrea. Liber. Da. Dar ce se întâmplă oare dacă prințesa nu mai are nevoie de norme și de prințul care trebuie să o salveze? Dacă vrăjitoarea bea licoarea fermecată preparată tocmai de ea? Dacă regele se hotărăște să se retragă în pădure atunci când inamicul atacă? Și oare trăiesc ei, în aceste condiții, fericiți până la adânci bătrâneți?

Acestea sunt niște întrebări grele, uneori imposibil de găsit răspunsuri la ele pentru un adult. E greu de stabilit care sunt granițele și de ce este important respectarea regulilor și dacă chiar avem nevoie de ele… 

Încercăm să căutăm răspunsurile din prisma unui copil ceea ce, poate ne ajută, pe noi, adulții, să ne familiarizăm cu unele reguli de bază. Poate.”